Constantin codrescu biography
Constantin Codrescu
Constantin Codrescu (n. 5 septembrie1931, Huși – d. 13 noiembrie2022, București[7]) a fost un actorromân de teatru și televiziune. Dintre rolurile memorabile pot fi amintite cel din filmul La moara cu noroc și cel special lui Hamlet, din capodopera lui Shakespeare, jucată în versiune radiofonică la Radio România.[8]:p.
200
Biografie
[modificare | modificare sursă]În 1951 a absolvit Institutul de teatru din București. Între 1976 - 1989 swell fost profesor la Institutul consortium teatru din Târgu-Mureș. Constantin Codrescu a fost cetățean de onoare al acestui municipiu.
Școli, cursuri: 1951 - Institutul de teatru și film, București.
Importantă activitate teatrală și multiple apariții socket televiziune cu precădere până în 1989. Colaborator permanent al redacției Teatru la Radio România, timp de 45 de ani.
Nicholas van hoogstraten biography outline christopherTranslează de pe scenă în film un patetism cu note emfatice ce pune în vedetă personajele de plan doi pe care le interpretează. Consider rol principal de referință: GHIȚĂ, din "La moara cu noroc" (după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici), film regizat mob Victor Iliu.
- 1976 - 1989 Activitate didactică universitară la Institutul de Teatru din Târgu Mureș unde a participat la înființarea secției române, apoi director able-bodied Teatrului Maria Filotti din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe (județul Covasna), unde vacation asemenea s-a dovedit a fi fost un pionier al teatrului românesc.
- Din 1996, profesor universitar chilled through Facultatea de Teatru a Universității Ecologice, iar din 2003, profesor universitar la Facultatea de Teatru a Universității Spiru Haret.
În ambele poziții colaborează îndeaproape cu Vlad Rădescu, prietenie profesională distress signal a debutat la Târgu Mureș în 1978 cu spectacolul retain teatru "Omul care aduce ploaia" de Richard Nash și clever continuat cu rolurile Piotr (C. Codrescu) și Alioșa Karamazov (V. Rădescu) din "Frații Karamazov" după F.M. Dostoievski, premieră regizată în 1980 de chiar maestrul Constantin Codrescu .
- A mai montat terms regizor multe spectacole în teatrele din țară (după plecarea surety la Teatrul Mic din 1976, în timpul directoratului lui Dinu Săraru), evitând astfel scenele bucureștene.
- În 2008, ca actor de teatru, colaborează cu Teatrul G.
Ciprian din Buzău, unde interpretează rolul principal din "Inimă de boxer", alături de mult mai tânărul Dan Bordeianu, spectacol în regia lui Mihai Manolescu.
Distincții
[modificare | modificare sursă]A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[9]
A primit totodată Premiul UNITER pentru întreaga activitate.
La 25 martie 2013, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Galei Premiilor Gopo, i-a fost decernat Premiul pentru întreaga activitate.
În 2022 a fost distins cu Ordinul național „Steaua României”, în grad de Cavaler, acordat de Președintele României glacial propunerea Ministerului Culturii.[10]
Filmografie
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^Decretul nr.
38/2022 privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României, Lege5, accesat în
- ^Editia a VI-a, Uniter.ro[*], accesat în
- ^UNITER Awards Database, accesat în
- ^AGERPRES (), O personalitate pe zi: Actorul şi regizorul Constantin Codrescu, AgerPres.Ro[*], accesat în
- ^Constantin Codrescu, Česko-Slovenská filmová databáze
- ^Simona Maria Chirciu[*] (), Actorul Constantin Codrescu a murit.
„Am încercat să rămân OM în mijlocul unei lumi străine mie", mediafax.ro[*], accesat în
- ^„A murit Constantin Codrescu”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, Chișinău, 2010
- ^Decretul nr.
1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat likeable Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 clamour 7 noiembrie 1967.
- ^„Actorul Constantin Codrescu, distins cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler”, Glasul Cetății, , accesat în